Bine că a plouat toată noaptea și nu am mai auzit mașina cu motorul pornit. La 9 dimineața bate un disperat în cort că nu putem campa aici. I-am zis că vom strânge și că o să dureze, om disperat.

Cozmin: “La deschiderea centrului de informații intru și mă așez lângă foc, unde mă apuc de scris în jurnal. Ploaia se mai oprește din când în când. Chiar iese soarele. Silviu zice că dacă nu am fi știut prognoza meteo am fi plecat, dar ne-ar fi prins pe drum marea ploaie.”

Facem ceai și orez. Elvețienii se duc să bea cafea vis a vis și apoi încep să pedaleze mai departe, pe ploaie. Au la dispoziție doar două săptămâni, așa că nu e timp de “pierdut” din păcate.

Înăuntru centrului de informații este cald și bine. Găsim să punem hamacele într-un foișor, la vărsarea râului Gonzalo în Pacific. Caută Cozmin un magazin și găsește doar pâine. Am fi vrut și ouă.

Facem o budincă de ciocolată. Se oprește ploaia și vedem de pe mal delfini, vreo 4. Pe lângă ferryboat-uri se văd muuulți delfini. Dar asta este doar o iluzie de la valuri. Avem parte și de un spectacol oferit de vulturii negrii. Pleacă de la înălțime mică, ne survolează și se ridică ușor în serpentine după curenți. Ajung curând așa sus de abia îi mai zărim.

Cu sacii în hamac ne băgăm la somn cu ploaia pe fundal.

Centrul de informații: Info Center