A plouat toată noaptea și dimineața ne trezim tot cu ploaie. Încep să citesc. Într-o mică pauză de ploaie ies repede din cort și iau ce îmi trebuie ca să fac micul dejun.

Cozmin: “Sper să nu plouă continuu pentru că o să înnebunesc în cort.”

După ce mâncăm mai citesc un pic și Cozmin se culcă. Puțin mai târziu ieșim din cort și alergăm, apoi strângem.

La 14 30 plecăm. Este călduț afară, pedalez în tricou și sandale. După ce se termină asfaltul se urcă abrupt și la fel se coboară. Urcăm coborâm urcăm coborâm.

Cozmin: “Înainte de intrarea în oraș vedem un măr. Silviu se duce să culeagă și eu țin de șase.”

Ajungem în Puyuhuapi unde este puțin soare. O fată drăguță, împreună cu prietenul ei se uită la mine pe furiș, îi dau un zâmbet și spune un Ola.

Facem o omletă în părculeț și în timpul ăsta începe iar să plouă. Plecăm plouați. Mașinile trec cu viteză și ne stropesc, bine că nu ne aruncă cu pietre în cap.

Se face ora 8 și găsim un loc de campare pe un teren privat. Montăm cortul pe iarbă. Facem pâine prăjită cu usturoi, unt, roșii, oregano și ceai de lămâie. Mă apuc de citit și somn.