Mă trezesc la 7 30 și este foarte frig. Cozmin este cu salteau desumflată și bine împachetat cu sacul de dormit.

Mă apuc de micul dejun și repar două camere de bicicletă. Apoi Cozmin face orezul cu cartofi, morcovi și ceapă pentru șnițelele ce le-am făcut ieri.

Înainte de plecarea din camping, își aduce Cozmin aminte de boxa ce era la încărcat în bucătărie. Nu o găsim, dar apare la un moment dat un nene cu ea ce o luase doar preventiv de acolo, ca să nu dispară.

Plecăm cu vânt din spate și mergem binișor. Este frig, bine că nu sunt nori și ne încălzește soarele. Sunt mulți guanaci și Cozmin vede prima săritură a unui guanac peste gard. Mai vedem niște tatu călcați de mașini, deși trec foarte rar mașini.

Se face și aerul mai cald, dar cam dispare vântul de spate. Pedalăm pe o linie dreaptă de 30km. Mai aleargă cu noi, în paralel, câțiva nandu. Bine, mai degrabă aleargă de noi și caută un loc să treacă prin gard.

Astăzi am făcut cei mai mulți km din tură, 154. Se simt mușchii folosiți bine. Mă enervează șoferii ăștia disperați care te salută claxonând.

Cozmin: “Campăm pe marginea drummului, în apropiere de Las Heras. Facem bruschete, apoi floricele cu sare și seria a doua floricele cu zahăr. Mă duc la cortul meu, scriu în jurnal și adorm instant.”