La 7 jumătate ne trezim cu gălăgie de la motoarele tirurilor. Mergem în centru. Se bagă doi polițiști în seamă și cu ocazia asta îi întrebăm de camping. Din păcate este închis, suntem în extrasezon.

Ne întreabă un bătrân de unde suntem. I se luminează față și ne spune că bunicul lui a fost basarabean și a venit din Moldova tocmai în Argentina. Alți doi polițiști întră în vorbă cu noi și ne avertizează de Buenos Aires, că este periculos.

Ajungem la stația de camioane să vedem ce mai găsim. Un camionagiu ne spune că ne poate duce tocmai până la Iguazu (1800km). Ne-a dat puțin de gândit, dar am termina excursia mult prea repede. Mai văd un alt șofer ce mesteca frunze de coca. Mi-a spus că a cumpărat de la vulcanizare. Doar că este f scumpă, 250g cu 250pesos.

Îl văd pe Cozmin că vorbește cu o fată și râde. Îi zic ola și ea răspunde cu bună. O româncă plecată de 16 ani din România și de 5 ani se plimbă prin lume. Tare ciudat să vorbești română cu altcineva decât Cozmin.

Găsim un nene ce zice că ne duce mai în nord vest, puțin pe altă rută. Îl  întreb dacă de acolo vom găsi mai departe camion și a zis că în mod sigur. Camionul este un Mercedes cu 800 mii km și este al lui. Are o nevastă și este pe drumuri de 20 zile. Mâine va fi ziua lui și ajunge acasă.

Campăm în stația YPF.

Cozmin: “Ne facem un vin fiert, gătim și somn.”