Pe la 1 dimineața, mă duc să dorm afară.
După ce mâncăm micul dejun, ne aranjăm lucrurile ca să plecăm de aici. Ne-au spus aseară să ne luăm din congelator ce vrem noi. Alegem niște risoto congelat, care o să ne țină o zi. Plecăm la ora două.

Schimbăm 35$ la cursul de 3.5 reali pe dolar. În timp ce pedalăm, suntem strigați de nenea ce are magazinul cu tobe de eșapament. Ne oprim la panaderie. Prețurile sunt ok. Orașul este liniștit și nu am auzit claxoane.

Ieșim pe rută și este o plăcere. Destul de pustiu cu puțin vânt din spate. Pe marginea drumului vedem Miel. Cumpărăm de la o doamnă miere, câte 500g de fiecare. Ne spune că mai sunt în față doi bicicliști, tot cu bagaje. Chiar de unde am luat mierea este un copac cu fructe necunoscute, care arată ca niște măsline. Ne îndeamnă doamna să gustăm și seamănă cu coacăzele.

Pe marginea drumului, vedem mulți papuci și chingi elastice. Ne întâlnim și cu cicliștii de care ne spunea doamna. Este vorba de Vernie Gonzales din Polonia și Pateo Aguila din Chile. S-au întâlnit pe drum și au rămas să pedaleze împreună, de câteva luni bune. El are un mare rucsac în spate. Și ei sunt miel addicted.

Trecem două poduri cu un singur sens. Așteptăm să luăm verde de la semafor și plecăm. Ultimul pod este lung și suntem așteptați de mașinile ce aveau verde pe cealaltă parte. Noi am mai lungit-o puțin cu câteva opriri pe pod.

Campăm lângă pod. Îi vedem și pe Vernie+Pateo cum traversează podul.

Cozmin: “Silviu își prepară micul dejun doar pentru el, eu făcându-mi o salată mâine dimineață din: ananas, banane și portocale.”

Related Post