Cozmin: “Pe la 1:30 simt pe piciorul drept ceva care mă gâdilă. Dau cu mâna și pare ceva mărișor. După ce aprind lumina…am crezut că sunt într-un vis. Partea de la picioare a cortului era roasă de termite, intraseră deja înăuntru, erau pe mine.”

În toiul nopții aud o pocnitură tare și apoi niciun zgomot. După treizeci de secunde țipă Cozmin tare: “Bă ce mi-au făcut astea!”. Furnici îi mâncau din cort. L-am ajutat să se mute la mine în cort. Adorm greu.

De dimineață apare un moșulică care ne întreabă ce-am făcut aici. După ce i-am povestit ce facem și cum ne plimbăm, a început să repete de câteva ori: “Que barbaro…” și se uita dacă avem motoare la bicicletă.

Plecăm și la șosea vedem unul din polițiștii ce ne-au vizitat aseară. Pe drum dăm de o chipărie și rămânem aici puțin blocați. Mâncă trei chipe tradiționale și un ceai “cocido” ce avea gust de tutun. La final face și chipele cu cașcaval, așa că mai luăm câteva. Plecăm super plini.

În următorul orășel ne oprim la o înghețătorie. Ușa larg deschisă și nimeni înăuntru. Batem din palme, strigăm și fluierăm. Până la urmă apare un nene și ne servește. Stăm întinși la umbră și după vreo oră ne apucăm sa facem cartofi natur cu ouă și brânză.

Cozmin: “Oprim la o farmacie să cumpăr o soluție de urechi. Mă dor probabil de la săritul din copac în apă. Își ia și Silviu o soluție pentru unghii. Prețurile sunt mici.”

Fac calculele de bani, să vedem cât datorăm unul altuia și apoi scriu statisticile cu ce am consumat până acum.

La prima benzinărie ne udăm cu furtunul de apă. Cumpărăm banane și pere. Mai pedalăm puțin și ne campăm pe un teren de fotbal, aproape de șosea.

Cozmin: “Cred că am puțină febră și mă dor timpanele. Iau o pastilă și îmi fac doape din tifon pentru urechi. Silviu îmi toarnă soluția în urechi. Ne vom trezi la 5:30.”

Related Post